mai multă șaorma, mai puțin tzatziki, comandante Tsipras

Polemica obositoare a ultimelor câteva zile, încununată mai alaltăieri de marele Oxi spus Europei, datoriei, monedei euro sau, la toptan tuturor, mai are ceva consecințe.

Mai întâi, asocierile și legitimizările guvernului Tsipras au cel puțin o componenta juvenilă. Ca mixul de idei să fie mai repede o șaorma cu de toate decat un tzatiki de pomină, se amestecă așa: se perpelesc Platon și Aristotel în nițel sos marxist, o „troikă” țâfnoasă, Hasta siempre…în piața Sintagma, redutabilul Che Guevara reutilizat pentru atât de multe crize târziu adolescentine. Bineînțeles, se spune nu zonei euro, Europei, datoriilor. Se mai sună Putin, se mai îmbufnează Merkel, indicii macro se gripează, pe minus, în eternitate.

brand de tara la un ouzo, la o vodcă

Între timp, la televizorul românesc, radicalizare, talibanizare, pro și contra, capete/spume la gură, așa și pe dincolo, grecii sunt puturoși, ba nu, americanii, FMI-ul, UE, oricine altcineva e de vină! Goldmann Sachs e de vină. Revoluție zglobie într-o vară care pare că a antrenat în masă un ceva din adn-ul lui Alexis Zorba. Și Sintagma invocă libații, poate pe termen nelimitat, într-un ouzo care se poate transforma în vodcă. Iar din toată pre-mahmureala, debitul restant nu este debit restant, ci mai degrabă ideea de debit restant.

câteva (alte) consecințe

Revenind la consecințele pe care le întrevăd rapid: mai întâi, o economie a cărui pilon strategic (turismul) se volatilizeaza extrem de repede, șansele de relansare, pe următorii 5-10 ani, dacă atracțiile turistice grecești nu vor fi vândute pe bucăți oricui dă banul jos, sunt nule. Reputația Greciei ca brand turistic, așa cum a fost întreținută și căptușită în ultima vreme e, la fel, irecuperabilă în lipsa unei rezolvări a situației curente. De asemenea, neexistând niciun fel de calibrare diplomatică în reacții, unda de șoc a referendumului de duminică implică mult mai mult decât layer-ele de incertitudine ale piețelor financiare, ci cumva tot ce înseamnă stakeholder-ii Greciei. De la românul care își petrecea vacanța în Grecia până la companiile trans-naționale cu capital grescesc sau cu investiții în zonă.

Tsunami-ul ăsta, din păcate mai are o componentă la fel de păcătoasă. Cu atâtea uși închise Franței și Germaniei, cu ecosistemul stupefiant numit Varoufakis, deja se poate creiona un pattern al imploziei. Brand de tara, printre atâtea cataclisme instituționale și diplomatice este greu de imaginat.

Dacă “Țările pot fi cu ușurință înțelese ca suma identității și reputației lor” (Country Brand Index 2014-2015, Future Brand), cazul Greciei seamănă, în multe privințe cu o execuție de brand de țară. Este de menționat că Future Brand, în Indexul din 2015 a clasat Grecia cu un procent de cca. 12% Average status score, aproape pe același palier cu scorul României, în condițiile în care, fie și o fracție din acele sute de miliarde datorate ar fi trebuit să aibă efecte extreme pentru brandul Greciei ca și destinație turistică.

 

sursa foto: www. theguardian.com

 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.